SUNT PRAF ŞI PULBERE LA ORGANIZAT ORICE
Marius Onuc s-a pregătit mult timp pentru marele moment, dar bineînţeles că i-a căzut prompterul şi a trebuit să improvizeze. Aşadar, iată cum a decurs întreaga cerere în căsătorie, spusă chiar de Onuc. GreeG s-a amuzat teribil, dar a recunoscut că Marius a avut curaj. „Am luat un city break la Berlin unde am plecat cu iubita mea. Planul a fost altul, pentru că în vacanţă am luat cu mine şi un inel. Am avut nişte emoţii... Inelul l-am urmărit mult timp pentru a-l prinde la reduceri. După ce am luat inelul, am intrat în panică pentru că nu ştiam cum şi când să-l dau. Mă gândeam că dacă-l ofer de Crăciun o să fie un clişeu. Nici de Revelion nu am vrut, că mă gândeam că în fiecare an Revelionul o să ne umbrească aniversarea. În aceste căutări, mi-am dat seama că sunt praf şi pulbere la organizat de orice.”
AM CERUT-O DE SOŢIE LA SOLAR. LA RESTAURANTUL SOLAR
Credeaţi că în Berlin e mai simplu cu rezervările? Nici cererile în căsătorie nu mai sunt ce-au fost odată. Oricât ai plănui momentul, dacă ai regie care implică mulţi actori, trebuie să te aştepţi să tragi mai multe duble. Onuc a mers mai departe cu dezvăluirile: Atenţiune, motor! „În Berlin, în Turnul Televiziunii este un restaurant care se învârte la 360 de grade. Am zis, gata, ăsta-i locul! Sun să fac rezervare. Locuri libere sunt abia prin iunie. Mai era o fereastră duminică seara, dar noi plecam spre Bucureşti duminică dimineaţa. Atenţie, erau doar două locuri în zona de cârnaţi şi bere. Am refuzat oferta. Am căutat un alt loc frumos. Am întrebat la recepţia hotelului unde pot cere iubita de soţia. Tipa de acolo mi-a recomandat Panorama Punkt şi Park Inn. Prima oară am fost la Park Inn. Nu era loc de nicio rezervare. Ne-am dus la Panorama Punkt. Nici acolo nu erau locuri libere, abia peste vreo trei ore se elibera ceva. Am luat un taxi condus de un arab. L-am întrebat dacă ştie locuri frumoase, romantice. Ne-a ajutat tipul. A sunat din maşină, a făcut rezervare pe numele meu. Solar se numeşte restaurantul ăla. Ajungem acolo, era la etajul 17, panorama frumoasă, dar jos la intrare trebuia să lăsăm gecile. Eu aveam în geacă inelul. Bodyguardul ne-a spus că trebuie să lăsăm gecile jos pentru că în restaurant nu sunt cuiere. I-am spus că am ceva la mine şi nu pot lăsa geaca. S-a uitat lung, crezând că am altceva. I-am spus că am inelul de logodnă şi m-a lăsat cu haina pe mine.”
DOAMNE, SPER CĂ NU AM UITAT INELUL ÎN HOTEL
Îl ştiţi pe Onuc de la Matinalul ProFM. Este plin de viaţă, are glumele la el, este amuzant, dar s-a blocat exact când era cel mai important, adică fix atunci când a trebuit să-şi ceara iubita de soţie. Iată cum s-a terminat povestea. „Am ajuns în restaurant. Am avut două tentative şi nu mi-au ieşit. Am luat un shot ca să-mi revin. Şi am început: de câte vreme ne cunoaştem noi? Am povestit un pic, după care i-am spus: pentru că relaţia noastră este atât de frumoasă şi pentru că ne ştim de vreo doi ani... Am scos cutia şi îmi spuneam în gând: << Doamne, sper că n-am uitat inelul în hotel pentru că l-am scos să-l curăt, să-l şterg de praf pentru a fi impecabil.>> Îţi dai seama ce mi-a trecut prin cap. Am desfăcut cutia, inelul era înăuntru şi a început să plângă. Am dat inelul şi a zis DA! '
Ce bine că s-a terminat cu happy end, chiar dacă unii au mai plâns, dar de fericire. Filmul cu toate peripeţiile este în lucru, aşa că mai avem de aşteptat puţin. Vă anunţăm când va avea loc premiera mondială. Aşadar, Marius şi Raluca se pregătesc de nuntă acum. Să fie într-un ceas bun şi să fiţi fericiti!
PS: Marius, dacă ne inviţi la nuntă, ai grijă să nu mai fie atât de complicat ca cererea în căsătorie. Ne place la Berlin, aşa că poţi face rezervarea la restaurantul din turnul televiziunii.